Montarea unei galerii


Pictura, Fabrica De Constructii, Ruina, Pierdut Locul

În București a fost Dace Film Festival și am zis să vin și să vad și eu despre ce este vorba. Eu am ajuns la Muzeul de Artă Contemporană care am aflat că se află în interiorul Palatului Parlamentului. Cred că sună hilar dar nu știam că există în interiorul Palatulu un muzeu. În fine, ajung pe la 10 acolo și mă oprește la poartă că nu am voie până nu vine coordonatoarea să mă ia, o sun pe tipă și aflu că întârzie că s-a dus să caute un retroproiector(nu știu dacă am scris bine). Între timp aflu că voi fii cu un puști de 17-18 ani, săracul la el era primul eveniment de voluntariat și a venit îmbrăcat destul de elegant. Îmi pare rău că a fost eu cea care i-a stricat visurile dar am vrut să îi explic în ce s-a băgat. Dupa 20 minute vine și tipa și intrăm în Palat,țin să menționez că este dezolantă această parte a Palatului la modul în care strada nu a mai fost asfaltată de mult timp și în unele porțiuni numai există ciment, acest lucru este hilar dacă ținem cont că există bani pentru minunata biserică care se construiește. În Muzeu trebuie s ne punem lucrurile într-un aparat ca la aeroport(am scris în Forbes 100, când s-a desfășurat tot la Palat) și după am intrat efectiv în Muzeu. Muzeul este mult spus deoarece se găsesc pânze strânse grămadă și câteva statui interesante, cele mai interesante erau statuile unor porci care aveau sânge, este păcat că nu aveau o descrie ceva deoarece eram curioasă ce reprezenta acel sânge dacă provenea de la o înjunghiere sau vreo boală. Primul meu hop aici a fost liftul, este aiurea că este transparent și se vedea în lateral și în față, este greu pentru mine care am probleme cu înălțimea să nu mă panichez în aceste situații. Într-un final ajungem, noi fiind la al patrulea etaj care este și ultimul. Noi ca voluntari nu am avut taskuri grele dar mi-a fost milă de tipii care puneam videoproiectoarele, TV-urile sau orele de artă. Cel mai palpitant lucru pe care l-am făcut a fost să căutam un alt retroproiector , am aflat că nici măcar marile Universități de Artă din București numai lucreză pe acele aparate. Căutăm pe site-urile de cumpărare și găsim unul la 500 lei, tipul vorbește cu vânzătorul dacă îl reduce dar omul rămâne neînduplecat, nu știu dacă au găsit altul între timp. Eu a trebuit să mai fac niște comisione, a trebuit să merg să iau pliante și să le duc la diferite locuri care făceau parte din festival. Teoretic puteam să iau taxiul dar am vrut să merg pe jos prin oraș să mai  văd arhitectura. A trebuit să mă duc aproape de casă la un bar și la centrul național de dans și într-un final înapoi la Muzeul de Artă. După ce am făcut aceste drumuri mai stau 15-30 minute și plec acasă, nu pot spune că am văzut multe dar un lucru am văzut că toată munca grea cade pe tipii care trebuie să monteze diferite monitoare sau alte lucruri care sunt importante pentru o galerie.

Comentarii

Postări populare