Anul Nou și amintirile
Trecerea dintre ani are o însemnătate diferită pentru fiecare, de aceea și organizarea acestui eveniment este diferit pentru fiecare.Vrem să avem parte de experiențe inedite ca să avem ce povesti, așa că ne pregătim intens.La această pregătire intră și tradiționala masă pe care trebuie să o pregătim, diferită în fiecare zona a țării.În zona mea, adică în minunatul București când eram mică mama se agita foarte mult ca să facă diferite preparate pentru noi dar și pentru invitați.Îmi aduc aminte, că începea cu 2-3 zile înainte;erau niște zile unde o vedeam pe mama doar seara când termina pregătitul.La noi s-a păstrat o tradiție,unele preparate se pregăteau doar de Anul Nou și nu aveam voie să gustăm. Idea din spatele acestei reguli, era că dacă gustam nu ni se mai părea așa wow în noaptea dintre ani.
Am crescut, acum nu mai simt aceași emoția ca în copilărie. Chiar dacă nu se mai simte ca atunci, am încercat să păstrăm unele tradiții.Am păstrat aceași tradiție ca să facem anumite preparate doar atunci și astăzi vorbim puțin despre cum mâncarea îmbinată cu un vin bun îți poate oferi o experiență ca în copilărie.
Un fel care îi lua mamei foarte mult dar care noi copii îl adoram este ciorba de burtă, era și ultimul preparat pe care-l făcea.Știu că era făcut în 2 zile, ca să se păstreze savoarea. Pe 30 firbea burta până era aproape gata și pe 31 o termina, voia să fie cât mai proaspătă când o mâncam în seara dintre ani. Masa noastra era mereu la ora 20:00, nici mai devreme sau ma târziu pentru că ori ni se făcea foame sau dacă era prea târziu nu puteam să ne odihnim.Noi ca și copii aveam datoria să pregătim masa, trebuie să avem grija pentru că eram îmbrăcați și cu hainele cele bune și nu trebuiau murdărite.
Știți și voi că totul este nou când se pune pe masa de anul nou, aici mă refer la tot ce ține de aranjatul mesei ca să ai parte de noroc în anul care urmează să intrăm.Era o responsabilitate pentru noi să avem grijă să nu spargem ceva,în special paharele. Când eram mici, nu știu dacă se mai păstrează încă la masa de Anul Nou se punea pe masă vin.Noi ca și copii aveam doar apă minerală și suc când am mai crescut, dar adulții aveau mereu acel lichid roșu. Fascinația noastra a fost mereu acolo, mai ales că aveau pahare transparente și vedeam culoarea lichidului.Știu că ne-au și păcălit într-un an că este suc și am băut cu poftă și apoi am scuipat pentru că nu eram obijnuiți.
În schimb, când am crescut am căutat să regăsim și noi vinul copilăriei și cumva am regăsit un vin care ne readuce aminte de perioada aceea. Este vorba de Fetească Neagră, când privesc culoarea vinului mă transpun din nou în perioada copilăriei când eram cu toți la masa festivă.Poate aceasta este secretul unui vin bun, să îți readucă aminte de copilărie care a fost cea mai magică perioadă.
Cam aceasta a fost povestea care voiam să vi-o spun legată de perioada care urmează și cum se îmbină un fel de mâncare, un vin dar și amintirile unei perioade fericite.
Comentarii
Trimiteți un comentariu