Uite că un vis se poate îndeplini

Visele se pot împlini în moduri misterioase și astăzi o să vă povestesc des pre visul meu. Totul a început acum 9 ani când sora mea mi-a dat să ascult o melodie și m-am îndrăgostit de o trupă. Acum 9 ani eram o puștoaică care deabia intra la liceu și nu prea le aveam eu cu engleza; chiar dacă înțelegeam cât de cât am simțit ce au transmis și uite așa m-au cucerit.
Imagine preluată de pe Metalhead


Visul meu a fost să îmi întâlnesc una dintre trupele se suflet într-un concert, și acest lucru s-a întâmplat aseară când au concertat Hollywood Undead la Arene Romane. Am aflat de acest concert de acum 4-5 luni și vă dați seama că am fost printre primii care și-au cumpărat bilet; așa că ne-am cumpărat bilete golden cu speranța că poate vom sta lângă scenă să îi vedem mai bine.

În deschiderea concertului a cântat o trupă necunoscută pentru 90% dintre noi numită Arashai, și am spus că trebuie să le dăm o șansă și să mergem să îi ascultăm. Eu una nu le-am ascultat nici o melodie și voiam să fiu surprinsă plăcut la concert. Din păcate nu s-a întâmplat asta și m-am umplut de nervi dar cel puțin am putut explora Arenele.

Momentul mult așteptat a venit și au urcat ei, cei care cel puțin pe mine m-au ajutat prin melodiile lor să trec peste anumite stări și situații. Să îi văd la câțiva metri de mine a fost o senzație faină dar când au început să cânte am simțit că am aterizat în Rai. Eram puțin sceptică deoarece văzusem un concert din Germania și am rămas puțin dezamăgită că nu s-a simțit nici o emoție. În schimb la noi poate pentru că eram puțini și receptivi a fost o atmosferă extraordinară. Nu am stat în față dar nici în spate, zic eu că am fost potriviți; singurul meu dezavantaj este că unt mică și au fost momente când vedeam doar mâini și nu pe ei.

Playlistul a fost pe gustul meu și se vede că sunt super buni live. Au făcut show și au pregătit multe surprize pentru noi; cea care m-a impresionat a fost cea când a a ales un baiat care cânta la chitară și l-a invitat să cânte cu ei  o piesă. Alt lucru a fost când a reușit să facă pe aprope toată lumea să stea în genunchi pentru un refren, a fost fain. Acum să vorbesc puțin despre ei; sunt geniali în realitate și emanau aerul ăla american gen o viață avem așa că hai să o trăim. Toți mi-au plăcut dar am fost puțin dezamăgită de Danny, mi s-a părut mai timid și i-a lăsat pe ceilalți s facă spectacol. Eu îi ador pe Charlie Scen și J-Dog, după acest show încă rămân preferații mei.

A da, am uitat să vă spun că la primele 2 melodii au purtat măștile ceea ce m-a impresionat că nu prea le poartă la concerte. Cam acesta a fost unul dintre visele mele care s-au îndeplinit, următorul este să fac o poză cu ei și să stau puțin de vorbă cu ei, se v-a întâmpla la anu cu siguranță.

Voi ați fost, v-a plăcut?

Comentarii

Postări populare