Prostia care m-a surprins

În articolul de astăzi este tot vorba despre o întâmplare  la spital,  una care mă surprinde și acum când o scriu. Deci am fost să îmi iau o noua uniformă și pentru că mi-a fost lene să îmi iau doar bani am zis să îmi iau tot portofelul, că na ce se poate întâmpla? Toate bune și frumoase, îmi cumpăr uniforma și îmi pun portofelul acolo ca să nu mă mai plimb cu el. La intrarea în spital mă oprește o persoană ca să mă roage dacă pot să merg până la magazin să îi cumpăr câte ceva că pe ea nu o lasă. Am acceptat și mi-a spus să îi las ei punga ca să nu mă car cu ea. I-am lăsat-o și m-am dus, mi-am adus aminte când am intrat în magazin că mi-am lăsat punga cu portofelul la această străină. Nu pot spune că aveam mulți bani la mine dar erau niște bani câștigați cu greu de care aveam nevoie și nu mi-ar fii plăcut să nu îi mai am. Cumpăr ce m-a rugat doamna și mă întorc înapoi, sincer credeam că nu o voi mai vedea. Surprinzător era tot acolo, îi dau restul și produsele și ea punga și astfel drumurile ni se despart. Vă da-ți seama că mi-am verificat portofelul, surpriza a fost că bani erau tot acolo. A fost o ușurare pentru mine că am putut face o faptă bună și că în același timp nu am fost furată.
 Oricum această întâmplare mi-a arătat că am lăsat garda jos prea ușor și că încrederea mea în oameni este foarte mică, ceea ce este trist. Concluzia de astăzi este să ajutați oamenii oricând puteți sau când vi se cere, orice faptă bună ne ajută să devenim mai buni.